Poodle Springs (1998)


Bună dimineaţa. Marlowe? Aşa mă cheamă.
Ce problemă aveţi, doamnă? Soţul meu a dispărut. – Da?
– Da. Suntem căsătoriţi de trei zile,
iar azi-dimineaţă m-am trezuit că a dispărut. Frumoasă chestie!
M-aş ocupa de cazul dumneavoastră, dar… nu mă culc niciodată cu clientele. Ziua asta n-a început bine. Scumpo, luna de miere s-a încheiat.
Trebuie să câştig bani. Care e tariful tău? – 100 de dolari pe zi…
– Bine. Plus cheltuielile. L-am sunat pe tata. Şi i-am spus că m-am întors,
că mi-a plăcut Mexicul la nebunie şi că m-am măritat. Mi-a zis că a aflat din ziare.
Vrea să te întâlnească. – Pare o pretenţie rezonabilă.
– Cinăm diseară la el acasă? Vreau să-ţi văd casa, camera ta, rolele,
şi tot ce n-am văzut încă. Philip Marlowe…Phil, dragă, sunt Paul Krauss.
Detectiv particular. Cred că mă cunoşti.
Nu cunosc pe nimeni
care să mi se adreseze cu “dragă”.Nu ne-am cunoscut,
dar am nevoie de puţin ajutor.
Ai 200 de dolari ca să-mi păzeşti fundul.200 de dolari!
Trebuie să ai n fnd straşnic. – Unde eşti?
– În San Pedro.Berth, 60.
Ştii unde este?
Da.Te sun din maşină.
Un Thunderbird roşu, la capătul străzii.
Nu mă pot pune cu el. – Ai telefon în maşină?
– Amice, iei cazul sau nu? Da, nu închide. Sună-mă mai târziu. Sper să mă placă tatăl tău. O să te placă, fii liniştit…
Eşti din generaţia lui. Deci, eşti Paul Krauss, eşti detectiv particular,
şi ai nevoie de ajutor îm Dan Pedro.Marlowe, pentru Dumneze!
E o afacere barosană şi îţi ofer o parte.
Alo? LAURA PARKER SE CASA CON UN DETECTIVE – Brigada Hollywood.
– Cu locotenentul Burns, vă rog. – Cine îl caută?
– Philip Marlowe. Mulţumesc.
O clipă, vă rog. Burns. Arnie, de data asta joc cinstit.
Un papiţoi de dtectiv Paul Krauss, a fost împuşcat în maşina lui
în San Pedro, la nr. 6… nu mai ştiu cât. Dacă nu e… vreo glumă proastă. – Unde eşti, Marlowe?
– În biroul meu. – Maşina e un Thunderbird roşu.
– De unde ştii? Sunt medium. Soy vidente. Un singur glonţ, fix în ţeastă.
S-a tras cu o armă de calibru mic. După cum arată rana şi praful de puşcă
de pe ea, a fost omotât de aproape. Salut, Arnie.
Voiam să-ţi spun asta… Se pregătea să plece undeva. Vorbea cu mine, când a fost împuşcat. De la telefonul din maşină, Arnie. – Îl cunoşti?
– Nu. Se îmbrăca destul de extravagant
pentru un detectiv. Nu, tu te îmbraci aşa. Stai pe aproape. – Apropo, ce-i cu cămaşa asta?
– M-am însurat. Ăsta trebuie developat. – Ai găsit şi celălalt glonţ?
– Are o singură rană. Eşti sigur? – Ai vreo treabă, Marlowe?
– Da, au fost două împuşcături. – Mai spune-mi odată de unde ştii.
– Le-am numărat. – Cheamă un avocat.
– De ce? – Poţi să suni de aici.
– Ce tot spui? La astea nu formezi tu,
centralista îţi face legătura. Ultimul apel a fost făcut de Krauss aseară. Tu nu apari pe listă. Eşti acuzat de obstrucţionarea jstiţiei,
de omucidere, şi pentru că eşti prost ca oaia. – Ai armă, Marlowe?
– Arnie, spune-i cine sunt. Arnie, am auzit împuşcăturile. Poate… dar nu la telefon. – Arnie, de când mă cunoşti?
– O să vorbeşti la secţie, Marlowe. Arnie, e prima mea zi de însurăţel.
Mai scuteşte-mă. Cred că e a doua oară când îmi spui
că te-ai însurat. – Tu nu citeşti ziarele?
– Ba da… Laura Jackson Parker… Frumoasă fată. O să se simtă singură cât stai la puşcărie. Poate trec pe la ea s-o mai înveselesc. – Ai văzut, locotenent?
– Ce să văd? – Ce?
– N-am văzut nimic. Dle Marlowe, ar trebui să le spuneţi
că sunteţi ginerele lui P.J. Parker. Vreţi să vă întoarceţi, domnule?
Vă rog. Mulţumesc. Să mergem. Mulţumesc, Arnie. Ai o acoperire de tot rahatul,
şi, deodată, eşti un personaj important. N-a, chef să se creadă că mi-e frică
de ginerele lui P.J. Parker. Şi ce? E arestat.
Luaţi-l! Urcaţi în maşină.
Mai repede. Apropo… felicitări! Ia şi mănâncă. Sunt Laura Parker Marlowe
de la “Parker, Delane & Jarvis”.. El este dl Delane… iar el dl Jarvis.
Am venit să discutăm cu căpitanul despre Philip Marlowe. Are probleme mari. Ştiu, dar o să vorbesc cu el, oricum. Ne rezervăm dreptul de a vă da
în judecată pentru arestare fără probe pentru că nu i-aţi acordat dreptul
la un avocat, l-aţi maltratat ca pe un fietecine,
nu aţi avut mandat de arestare… Gata, ajunge… Ai un alibi al dracu’ de solid, Marlowe. Erai în pat, cu avocatul tău. – Salut, Arnie, te simţi mai bine?
– Cu mult. Dnă Marlowe… – Sunteţi prieteni?
– Pe dracu’! Apropo, o cunoşti? – Am mai văzut-o undeva…
– Filmul era în aparatul celui mort. Dacă-mi aduc aminte, te sun. Caută-mă şi dacă-ţi aduci aminte
de unde ştiai că e mort. Mulţumesc pentru show. Cum a fost cina cu tăticu’? – Unde mergem?
– Să facem dragoste. Am nevoie de maşină. Sunt prea bogată
ca să fac dragoste în maşină. Doamne! Nu ştiu cum e să fii însurat. Partea asta îmi place,
dar nu prea ştiu cum e restul… Perdelele astea, de pildă. Bănuiesc că au fost măsurate precis, nu? Iubito, eu n pot să trăiesc aici,
dar nici tu la mine acasă. Menajera ta ar face o criză de isterie. De ce te-ai însurat cu mine? Eram în Mexic… cred că am mâncat
vreo specialitate de ciuperci mexicane. Acum mă trezesc în Los Angeles,
alături de femeia din visul cu ciperci, discutând despre perdele. Eu m-am măritat cu tine pentru că
te iubesc. Te iubesc. Eu te-am privit… şi mi-am dat seama că nu vreau
să fii a altuia. Am ceva pentru tine.
Tu ai urmat un colegiu. Paul Krauss a spus că sună din maşină. Apoi a fost împuşcat. Cadavrul era în maşină, da?
Avea telefon în maşină, dar… Cei de la telefoane zic că nu m-a sunat. Nu mai e problema ta. Cineva a vrut să-mi însceneze o crimă.
E problema mea. – Tata vrea să-ţi facă o propunere.
– O propunere? Ne aşteaptă la prânz. – Bine?
– Sigur. Dar trebuie să-mi fac ceva timp
să mă întâlnesc cu cineva. Nu fii dertat.
Eu n sunt tu. Cine eşti şi cum ai intrat aici? Sunt Marlowe, şi uşa era deschisă. Eşti poliţist? Detectiv particular. Dle Marlowe, ştiţi cât se ia pentru
intrare prin efracţie? De la unu la cinci ani, în Soledad.
Să nu ne pripim. Dle Victor, ia loc pe scaun. – Ieri au venit copoii la mine.
– Şi la mine. – Vrei să comparăm alibiurile?
– Nu prea. În agenda lui s-a găsit numărul tău. Aşa mi-au spus şi mie,
dar eu nu am auzit de el. Poţi să răspunzi la telefon. Da. Aşteaptă o clipă, te rog.
N-am cu ce să te ajut, îmi pare rău. Sigur. – Ai cumva o carte de vizită?
– Da. Poţi să mă suni aici sau acasă,
dacă îţi pot fi de ajutor. Mulţumesc, Vic. Ca idee, ce alibi ai tu? Eram cu soţia mea. Şi eu la fel. Nu vreau să mă mai suni. Nu, nu mă interesează. Nu are rost să ne întâlnim. Nu vreau să văd
şi nici nu am de gând să plătesc. Nu, nu o suna. Nu. Nu spune nimic. Bine… bine… Unde?
Berăria lui Sam la ora nouă. dar nu o amesteca şi pe ea.
Voi fi acolo. Dar nu vorbi cu ea, ai înţeles? – Aici ai crewscut…
– Nu e vina mea, Phil. Dră Parker? Vreţi să vedeţi invitaţiile
pentru recepţie, vă rog? “Recepţie în onoarea dlui P. Jackson-Parker,
patron al artelor.” Crezi că chenarul e prea gros? – Cât costă?
– Perfect… El este, Philip Marlowe, soţul meu. – Îmi pare bine.
– Încântată. Arată bine. – Recepţie?
– Ăsta-i târgul. Ce târg? Tata donează casa şi colecţia de artă
statului California. Laura! – Seymour!
– Regret… – L-ai ratat.
– Nu-mi spune că a plecat. A primit un telefon din Washington.
Tu trebuie să fii Philip Marlowe. Felicitări… şi mii de scuze. Un singur om îl poate determina peP.J. Parker
să reprogrameze o întâlnire şi acela e preşedintele S.U.A.. – Îmi cer scuze.
– Nici o problemă. Ne ocupăm cu turismul, dle Marlowe.
Porto Durango poate fi dat în folosinţă. Căutăm permanent oportunităţi. Şi când credem că am găsit ceva
suntem primii. Înfiinţăm o comunitate,
construim case frumoase şi rămânem acolo un an poate şi mai bine. Credem că am descoperit un colaborator
chiar în familie… E o mare ocazie pentru cineva
care se bucură de încrederea dlui Parker. Fiica lui, de pildă. Deci, Philip… Pot să-ţi spun Philip? Spune-mi şi Moş Crăciun,
dacă ţi-e mai uşor să ajungi la subiect. Am să-ţi spun atunci că dl Parker
are un dar de nuntă pentru voi. Ce anume? O casă. O casă unde? Aici, în California.
La Poodle Springs. – Poodle Springs!
– Nu era nevoie să fii bădăran. Are accentul ăla englezesc enervant.
“Preşedintele U.S.A”… E un prefăcut! – Cine, Jack?
– Nu, Seymour. Jack?
Aşa vorbiţi voi despre preşedinte? Nu-l cheamă Jack? – Ce e Poodle Springs ăsta?
– Un orăşel foarte drăguţ. E în deşert!
În Nevada, mai precis! Nici măcar nu vrei să-l vezi? – Nu, îmi pare rău.
– Mie îmi pare rău. Nu mi-am dat seama că va trebui să locuiesc
acolo unde vrei tu. Credeam că şi doreşti asta. Nici măcar nu te-ai gândit! E acelaşi lucru, nu crezi? Nu-mi place să fiu manevrat. Eh, Marlowe, bravo ţie! Ţi-e rudă? Ne vedem diseară. În ce puşcărie? Uite ce e, dnă Marlowe… Nu sunt cine ştie ce. Ştiu să trag cu pistolul, ştiu să-mi respect o promisiune,
pot urmărio şi pe unul care nu ştie să meargă, şi sunt în stare să deschid orice uşă,
indiferent ce mă aşteaptă dincolo. Asta ştiu să fac eu şi-mi caut slujbe care mi se potrivesc. Câştig 100 de dolari pe zi şi nu pot fi nici cumpărat şi nici forţat,
nici măcar din dragoste. Bine… Phil. În legătură cu mortul din maşină… Dacă nu-l cunoşteai,
de unde ştii că era vocea lui? – Nu mă mai bate la cap!
– Ai adus fotografia? – Crezi că nu ştiu că…
– Unde e fotografia? În plic, iar negativul într-un loc sigur.
Aşa că ştiu ce fac. – Aşa că ştiu ce fac..
– Da. Ştiu, dar nu-mi pasă. N-ai decât să faci ce vrei. Pentru mine e egal cu zero. Şi pentru mine şi pentru tine.
Şi n-am de gând să mai repet. – Mai vedem noi!
– Ţi-am adus nişte bani… – “Nişte bani”?
– Pentru vremrile de odinioară. Ia-i şi nu mă mai suna. Escrocule! Nu mă mai suna.
Fă economie! Unde este? Unde este puişorul meu? Eu aşteptam doar… Ce să spun!
Acum e rândul meu. Îmi dai câinele? E un câine frumuşel.
Frumuşel… Bună. Uită-te la picioarele tale.
Abia am curăţat. Bună seara, dnă Dubrovsky. Ah, dle Marlowe. Nu e nevoie să speli scările
în toiul nopţii. E ora cea mai bună. Şi ziua, fireşte. E sânge? Scuze, dnă Dubrovsky. Nu pe scările mele! Arnie?
Femeia din poza din aparatul lui Krauss.. Locuieşte foarte aproape.
Ar fi bine să vii repede. Da, am fost acolo.
Trebuia… Da… Da. Nu ştie de ce toată lumea o ameniţă
şi nici ce vor de la ea. Nimeni nu ştie niciodată nimic.
E de groază. Lola lucra pentru un fotograf.
Larry Victor. Am auzit că azi-dimineaţă
te-ai dus să vorbeşti cu Larry, ceea ce ai uitat să ne spui.
E clientul tău? Nu. – – Atunci, de ce îl peotejezi?
– De ce îl protejez? Marlowe, eşti pe terenul meu
şi e a doua zi când faci pe deşteptul. O să-ţi pierzi licenţa. Ce naiba e cu tine? Nu ştiu… Ceva. Arnie, aseară mi s-a întâmplat ceva… Tremuram. Am văzut cum îmi tremură mâna. Îmi amintesc că urcam scările… şi mă gândeam la Laura.
Eram atât de absorbit, încât nu eram atent. După aceea,
cineva m-a lovit în moalele capului. Se mai întâmplă, Phil. Mie nu mi s-a mai întâmplat.
Îmi era frică. Nu mai e ca înainte. De ce? Nu aveam pe nimeni. Mi-am dat seama că e o meserie
pentru un om singur. Eu nu mai snt singur acum. Şi? Şi? La dracu’ cu toate! Am o nevastă care mă iubeşte,
deşi nu merit, am costume elegante, am un Plymouth, şi un 39 la brâu,
şi-mi plătesc singur băutura. E altă viaţă. Ai grijă să nu mai calci pe teritoriul meu. – Nu ţi-ai adus nimic la tine?
– Nu. – Nu-i nevoie să păstrăm ambele apartamente.
– Presupun că nu. Îmi place cun sună, “Dş şi dna Philip Marlowe”. PHILIP MARLOWE, detectiv particular,
exclus divorţuri Marlowe… 100 dolari pe zi plus cheltielile. V-aţi pierdut geanta? Regret, nu mă ocup de aşa ceva. Corect, trebuia să precizez,
“Exclus divorţuri şi genţi”. Scuze. Ai un chibrit, te rog? Ai cumva un foc? Un foc? – Mă scuzi…
– Tu eşti Marlowe? – Cine întreabă?
– Libby vrea să-ţi vorbească. Ai un foc? Ţi-am zis să vii cu mine. Şi eu te-am întrebat dacă ai un foc. Sigur. Nu sunteţi din oraş… Noi stăm în spate. Şi cum naiba o să mă întors acasă? Când eşti cu mine în maşină,
nu pui mâna pe armă. Libby nu poate discuta cu mine dacă
mă umpleţi cu plumb. Haide! Mişcă! Jos! Ţine-ţi mâinile pe volan. Ai un foc sau nu? Mulţumesc.
Acum, valea! CLUB AGONY
NEVADA Doar la zece minute de
POODLE SPRINGS Bine aţi venit în
NEVADA Eşti schimbat. A venit, dle Lipshultz. Ce i-ai făcut lui Leonard?
Vreau doar să vorbesc c tine. Trebuia să mă rogi frumos. Bine, îmi cer scuze.
Vrei să bei ceva? Un scotch, mulţumesc. – Am o problemă, Marlowe.
– Bun. I-am dat unuia 100.000 de dolari
şi acum nu mai dau de el. – Charles Nicholls…
– Îi place să joace aici. E singurul cazinou legal
din Poodle Springs. – Cum de i-ai dat banii?
– De obicei, era parolist. E un tip plin de bani.
Ai auzit de Clayton Blackstone? Parcă. Corporaţia “Caravan Mining”? – Nu, parcă era altceva, acum ceva vreme.
– Clayxton Blackstone vrea facă din Poodle Springs un oraş de afaceri. Clădiri cu birouri, magazine mari,
hoteluri… A cumpărat şi un ziar.
Charles Nicholls… e ginerele lui.
Locuieşte în Poodle Springs. – Cine?
– Charles! Fică-sa, Miriam, locuieşte
într-o casă şic pe Tamarind Drive, acolo stau toate tipele pline de bani,
cu soţi închiriaţi. Acolo stau şi eu. Doamne, Marlowe!
N-am vrut să… Ai dreptate.
Deci, e vorba de o familie cu bani. Eu nu mă iau de ei, doar îi găsesc. Asta şi vreau.
M-au făcut de 100.000, şi patronilor mei nu le place asta. E vorba de tipi grei. Ăia rup picioare
mai des decât îşi aprind ţigările. Şi tu eşti Albă ca Zăpada!? Marlowe, trebuie să mă ajuţi. Stai! Dna Marlowe e în spate. – Mulţumesc, Tino. Cum arată?
– Splendid, domnule. Mulţumesc.
Ai dreptate, Tino. Trebuie să discutăm ceva. P.J. Parker s-a împlicat mereu
în viaţa comunităţii, pe termen lung. Asta s-a văzut în Florida,
în Caribe, iar acum se vede în México. Am vrea să vă arătăm Porto Durango
personal. Va fi un veekend prelungit
împreună cu soţiile. Mă scuzaţi, domnule primar,
fără soţie. Da, ştim asta. Afacerile lui Blackstone
sunt deosebit de prospere. Da, se poate. La ora şapte?
Ador mâncarea mexicană. Voi fi acolo. Am auzit de Blackstone. De unde? De la un tip, Manny Lipshultz.
M-a angajat azi-dimineaţă. Ai un caz?
Ce fel de caz? Trebuie să găsesc pe cineva. Povesteşte-mi de Blackstone. Clayton e foarte, foarte bogat. Mai bogat decât tăticu’? Nu, nu chiar atât de bogat. Compania lui Blackstone cumpără
Poodle Springs. – Te referi la “Caravan Mining”?
– E compania lui, nu? Da. Despre ea vorbeam.
Ştiai? Da, bineînţeles. Deci, Blackstone a ajuns primul acolo
şi acum e călare pe o avere uriaşă. – Care e treaba cu Poodle Spring?
– Afaceri. De ce eşti atât de interesat? În primul rând, tipul pe care-l caut
e însurat cu fata lui Blackstone. Cu Muffy Blackstone? Miriam Nicholls.
Măritată cu Charles Nicholls. O cunosc. Am fost vecini în L.A. Mama ei a murit înecată în piscină, acum vreo opt ani.
A fost groaznic! Blackstone… soţia lui s-a înecat în piscină.
Asta nu-mi aminteam. S-a dus noapte să înoate,
iar dimineaţa plutea. Muffy a găsit-o. A fost acuzată de poliţie,
a ajuns la proces… În final cazul s-a clasat. Sărmana Muffy…
Nu-ţi poţi închipui. Eu iau unul mare, dle Marlowe.
Dumneata? Mulţumesc, eu beau fără apă. O vodcă cu lămâie. Laura mi-a spus că te cunoaşte. Sigur…
Şi eu am crescut în Los Angeles. – Los Angeles e un oraş mare.
– Familiile noastre erau bogate. Atunci, pentru voi era mic. Încerc să-l găsesc pe soţul tău. Serios? Am fost angajat de un tip care zice
că soţul tău îi datorează 100.000 de dolari. E absurd. Clientul meu spune că are o datorie
la cazinou, unde a şi lăsat o chitanţă. Charles nu joacă şi nu lasă chitanţe. Charles plăteşte tot ce cumpără. Sigur.
Dar aş prefera s-o aud de la el. Charles lucrează, dar nu ştiu unde. Lucrează?! Charles e un om care ţine la mândria şi
la munca lui. Nu vrea să trăiască pe banii mei. Dnă Nicholls,
mi-ar plăcea să-i strâng mâna. Când crezi că se întoarce? Uneori lipseşte câteva zile. E agitat şi caută schimbarea,
ca majoritatea artiştilor. Dar se întoarce întotdeauna,
pentru că are nevoie de mine. Acesta e soţul tău? Da. Eşti căsătorit de curând, dle Marlowe.
N-ai uitat să iubeşti. Charles e totul pentru mine. Tot ce mi-am dorit vreodată. Arnie e acasî? Sunt Marlowe, dnă Burns.
Aş vrea să-i spuneţi lui Arnie că am sunat să-i spun că Larry Victor… Este… Nu, n-am închis.
Nu, nu e nimic împortant. Scuze, mulţumesc.
Sigur… Noapte bună, dnă Burns. Bună, iubito.
Cum a fost? Cum e când spui unei adunături de fermieri
că se pot îmbogăţi, dacă schimbă legile locale în favoarea
lui P.J. Parker. Cum a fost cu Muffy? Trebuie să mă întorc în L.A. – În L. A.? Când?
– Acum, dacă sunt acolo dimineaţă, mâine aş putea să mă întorc. – De ce?
– Acolo e persoana pe care o caut. – Soţul lui Muffy?
– Da. Soţul ei, Charles Nicholls. – De unde ştii că e acolo?
– Fiindcă e unul şi acelaşi cu Larry Victor. – Doar că Muffy nu ştie asta.
– Fotograful? – Ai zis că nu te mai ocupi de cazul ăsta.
– Nu e acelaşi caz. Acum e vorba de cazul Charles Nicholls. Păi ai spus că Charles Nicholls
Şi Larry Victor sunt aceiaşi persoană. Ştiu.
Nu-i interesant? Clientul meu afirmă că, Charles
îi datorează 100.000 de dolari. Vreau să aud şi versiunea lui Larry.
N-am auzit să fie un cartofor. Primarul mi-a spus câte ceva despre
acest domn Lipshultz. Nu e genul de cazuri de care voiai
să scapi venind aici? Are un club şi în meseria mea
Manny Lip nu e un fietecine. – Ai putea încerca altă meserie.
– Turismul cumva? – Ar trebui să însemne ceva?
– Nu, am intrat în panică. Dacă vrei să ne certăm,
spune-mi care ar fi motivul. Nu ne certăm. Cred că nu ai înţeles bine.
Eu stau de vorbă cu oamenii, atât. Aş putea termina la prânz.
O să te sun. Nu-mi promite, dacă n-o să mă suni,
pentru că îmi fac griji. Îţi promit că te sun la ora unu. Ştii ceva? Cred că pot să mai întârzii un pic… Iartă-mă. Larry, poliţia o să fie la uşa ta
în zece minute. Dă-mi adresa uni bar apropiat. Bine, ne vedem acolo peste o oră. Un singur gşonţ, calibrul 25. Haideţi. Credeam că ne-am înţeles. Caut o persoană dispărută
din Poodle Springs. – Pe cine?
– Charles Nicholls. Cine-i ăsta? Printre altele e căsătorit cu fata
lui Blackstone. – Poate ai auzit de el.
– Da, şi am un dosar cât casa despre el. – E clientul tău?
– Nu. Atunci, cine e? E confidenţial, doar ştii asta. E crimă, Marlowe!
Sunt două crime. Ai vreun suspect? Am avut, dar a fost împuşcat. Mă tot gândesc la lista telefoanelor
date din maşina lui Krauss. A sunat la birou, la doctor
şi la “pasada” Silverlake. La “pasada”? Un han prăpădit cu pretenţie de motel.
Ce naiba cauţi tu aici? Ce treabă are ginerele lui Blackstone
cu Larry Victor? Lasă-mă să-l găsesc, Arnie.
Dacă e omul tău, ţi-l trimit pachet. Ţinem legătura. Pe scaunul din biroul tău
s-a găsit o femeie moartă, Lola Faithful. Cred că poliţia o să te bage puţin la răcoare,
ca să sfşe ce şi cum. Dar ai putea să-mi spui mie
care e treaba. Poate te ajut. Dumnezeule! Nu te grăbi, dacă nu-mi spui nimic
într-un minut, te dau pe mâna poliţiei. De ce n-ai făcut-o? Nu ştiu. Povesteşte-mi cum e cu Lola. N-am mai văzut-o de câţiva ani. Te-ai întâlnit la berăria lui Sam,
acum câteva săptămâni. La berăria lui Sam? – Da, ţi-a arătat o fotografie.
– O fotografie? Nu mă mai îngâna, te rog. Te-am urmărit până acasă. Prietena ta pregătise cina,
aţi dansat pe muzica de la radio… Era soţia mea, Angel. Nu Miriam Nicholls e soţia ta? – Miriam Nicholls?
– Te-am rugat să nu mă mai îngâni. Cine e Miriam Nicholls? E soţia lui Charles Nicholls,
şi Charles Nicholls eşti tu. Dumnezeule! Cum să-ţi spun, Larry sau Charles? Ce încurcătură, nu? Aşa e cu crimele astea.
Crezi că ai făcut totul ca la carte, dar se dovedeşte că mai uiţi câte ceva. Ele ştiu? Una despre alta? Nu ştie nimeni.
Angel ar muri dacă ar afla. A emigrat ilega.
Cei de la imigrări o pândeau, aşa că m-am însurat cu ea. Ce băiat generos! Cît ai pierdut la jocuri? – Ce vrei să spui?
– Am fost angajat să te găsesc de un tip căruia îi datorezi
100.000 de dolari. Cine ţi-a spus asta?
Eu nu joc. Bine… Vrei să anunţi… poliţia că m-am întâlnit cu Lola
la berăria lui Sam? Nu încă.
Nu cred că eşti un criminal. Mi se pare că ai destule belele.
Înţeleg că ea te şantaja. De unde o ai? Fac colecţie. – Mai faci poze porcoase?
– Nu, nu mai fac. Era o vreme când se câştiga bine
cu pozele porno. Acum le găseşti la orice tarabă,
alături de cărţi siropoase. Povesteşte-mi despre Lola. Poza, dar era şi asistenta mea. – Avea cheile de la birou?
– Cred că da. Am rupt legăturile cu ea de mult,
de când am renunţat la pozele porno. Şi ai revăzut-o de curând
după ce a descoperit că Larry Victor e acum Charles Nicholls
şi că are o nevastă bogată. S-a gândit că o să câştige ceva bani,
dacă îşi ţine gura. Pe ce lume trăiţi, dle Marlowe?
Nimeni nu mai dă doi bani pe aşa ceva. Atunci, cine e asta? Soţia mea. Muffy? Da, poza când am cunoscut-o. Dar n-o făcea pentru bani,
ci pentru că-i plăcea pornografia. N-o subestima pe Muffy, dle Marlowe. Dr. Kinsey ar trebui să-şi rescrie cartea. Deci, Lola a furat o fotografie
şi acum voia să ţi-o revândă. Da. Avea negativul,
dar nu prea avea ce face cu el. Cineva crede că avea ce face cu el. Intră, nu sunt prea ordonat,
dar încearcă să te simţi confortabil. Poliţia o să-ţi urmărească casa…
adică pe a lui Larry. Nu ştiu nimic despre povestea cu Charles.
Nu le-am spus. Mă întorc repede
şi o să te duc acasă. – Până la Poodle Springs?
– Acolo locuiesc. Marlowe… Sfinte Sisoe! Eşti ginerele lui…
De asta mă ajuţi? Eu sunt García.
El e J.D. La lumina zilei arată mai solid. M-a trimis dl Clayton Blackstone.
Vrea să-ţi vorbească. Mă găseşte în cartea de telefon. Vrei să-l pocnesc, Eddie? Ai ceva sub braţul stâng…
Va trebui să-l iau. Gata, isteţule, vii cu noi. Şi cine naiba mă aduce înapoi? Dacă te mai întorci… Mai vorbim despre asta. – Aşteaptă aici.
– O să citesc ceva. Nu sunt adevărate. – Doamne! Trebuie să dau un telefon.
– Nici să nu te gândeşti. Trebuie s-o sun pe soţia mea,
altfel o să-şi facă griji pentru mine. Gura! Dle Blackstone e aici. E tipul pe care J.D. zice că l-a văzut
în casa aia din Willoughby. Ce căutai acolo? O femeie numită Lola a apărut într-un caz
la care lucram. Acolo locuia. Şi? Şi?
De ce te interesează? Cred că Eddie ar trebui să-ţi dea
nişte lecţii de bună purtare. Poate ar trebui să termini cu ameninţările
şi să-mi spui ce ştii. Poate ne ajutăm reciproc. – Ştii că Lola Faithful e moartă.
– Eu i-am găsit cadavrul. Tu? Da.
Şi sunt crios cinje a împuşcat-o. Poliţia crede că fotograful. Nu cred că e genul. Îl cunoşti şi pe el? Cunosc mulţi oameni.
O cunosc şi pe fiica dumneavoastră. Ce legătură are ea cu asta? E măritată… cu fotograful. Am fost angajat să-l găsesc
pe ginerele tău.. Charles Nicolls. A rezultat că îl cunosc,
doar că se numeşte Larry Victor. – Cine te-a angajat?
– Dumneata, dle Blackstone. Nu personal,
dar eşti patronul Agony Club din Poodle Springs.
Manny Lipshultz mi-a zis ceva de o chitanţă… şi eu l-am crezut. Charles a început să lipsească de acasă,
în ultimul timp, iar fiica mea era îngrijorată. Vreau ca fiica mea să fie fericită. Da, văd. Cât i-ai dat lui Charlie
ca să se însoare cu ea? I-am stabilit o rentă… Nu-i merg prea bine afacerile. Cîştigă dublu faţă de mine. Exact. Mă gândesc că tot tu l-ai angajat
şi pe Paul Krauss s-o urmărească pe Lola. – De ce să fi pus pe cineva s-o urmărească?
– Lola voia să stoarcă bani de pe urma unei poze porno a fiicei tale. Dar cred că asta nu explică de ce ţi-ai dat osteneala să vorbeşti
cu mine Cu ce te avea Lola la mână? Fiica mea a suferit un dezechilibru nervos,
după ce a murit mama ei. a suferit un dezechilibru nervos. A început să se comporte periculos. Ar trebui să-ţi vezi de cazul tău.
L-ai găsit pe ginerele meu? Ce părere ai despre Charles,
acum că ştim că se numeşte Larry? Miriam îl iubeşte. Şi atâta vreme cât îl iubeşte,
îl voi ajuta. Am să-l protejez de oricine
vrea să-i facă rău. Se va bucura să afle asta.
E la mine acasă… şi o să-l duc eu acasă la el. Eşti un tip ănteresand, dle Marlowem
dar nu şi pentru mine. Ştiu cu cine te-ai însurat, dar să nu te bazezi pe asta
cînd o să-ţi vină vremea. Eddie, du-l acasă.
Dă-i şi arma înapoi. Nu eu l-am angajat pe Paul Krauss. Sar aş vrea să ştiu cine a făcut-o. Am să te plătesc pentru asta.
Pe Eddie îl găseşti la numărul ăsta. Pot să dau un telefon? Local? Poţi să-ţi permiţi? E pe hol. Marlowe, eşti dat dracului!
Trebuie să recunosc. – Bună, doriţi o cameră?
– Nu, sunt un prieten al lui Paul Krauss. – Cred că ai citit ziarele.
– Da, mi-a părut rău. – Da… cred că-l cunoşteasţi bine.
– Tu “crezi” cam multe, amice. Ce vrei? Nu-l cunoşteam prea bine. Suna ca să facă rezervări. Avea o prietenă… Aş vrea să-i prezint condoleanţe. Condoleanţe… Crezi că ajung pentru “condoleanţe”? – Deci, vrei s-o pui ci ibita prietenului, nu?
– Ai ceva împotrivă? Pentru asta există prieteni. E deschis. Fă-te comod. Mulţumesc. M-am făcut frumoasă pentru tine. Da… Ei bine, domnule… Spune-mi la ce fel de distracţie
te-ai gândit. Care-i treaba? Te cheamă Angel? De unde ştii? Sunt prieten cu Larry. Larry are mulţi prieteni. Da… Te costă 25 de dolari, perversiunile
se plătesc în plus, şi nu sărut. Vreau doar să vorbesc cu tine. Te costă tot 25 de dolari. Vreau să-mi spui ceva. Sigur… Spune-mi ce-ţi place. Nu trebuie să faci asta. Vreau să vorbim despre Paul Krauss. Cine eşti tu? Sunt detectiv particular. Nu ştiu nimc! Ivan! Ivan! Ivan, eşti acolo?
Vino sus! Scoate-l de aici! Ivan!
Vino mai repede! Ştiai că Larry mai are o nevastă? Scroafa aia din Poodle Springs? Pentru mine şi Larry,
ea înseamnă 2.00 de dolari pe lună. Larry… MARLOWE,
MULŢUMESC PENTRU TOT Philip? – Bună, iubito.
– Ce faci aici? E frig aici… Mai frig ca în oraş. Pari schimbat… Sunt. Ţi-a mers bine? L-ai găsit pe soţul lui Muffy? L-am găsit. Îţi aminteşti… că ţi-am povestit de perechea aceea
care dansa pe muzica de la radio? Perechea pentru care mi-am riscat licenţa. Am aflat că el e un proxenet,
un mincinos iar ea e dependentă de droguri. În rest, nu prea m-au păcălit. Te-a sunat Muffy. E beată. – Da?
– Dle Marlowe… Îmi cer scuze că vă sun. Nu-i nimic, dnă Nicolls. – L-aţi găsit pe soţul meu?
– Nu, nu ştiu unde este. V-am ascuns ceva… Charles are… o femeie… în Los Angeles. De unde ştiţi, dnă Nicholls? Nu mi-a spus cine e, dar vă rog… Găsiţi-l şi spuneţi-i că nu-mi pasă
de femeia aceea. Vreau să vină acasă. Fac orice pentru el, înţelegeţi? Da, încep să înţeleg. Ai angajat un detectiv,
pe nume Paul Krauss, să-l urmărească? Trebuia să aflu. Da, înţeleg. Îmi pare rău. Mă duc să-i spun clientului meu
că renunţ la caz. E târziu. Nu şi la Agony Club.
Îmi datorează 100 de dolari plus cheltuielile. Îţi dau eu 200 de dolari. Nu lipsesc decât o oră,
după care fac tot ce vrei tu. Aş vrea să te cred. Sunt al tău. Mă întorc peste o oră, îţi promit. PROPIETATE FEDERALĂ
A NU SE MUTA – Îmi pare foarte rău, dnă Marlowe.
– Şi mie, Harvey. Dacă îl arestezi, poţi să-ţi iei adio
de la munca de poliţist din noul oraş. Mulţumesc. Bună iubito.
Altă belea… Nici nu vreau să aud, nu vreu să te duci.
Nu vreau să te rog, decât dacă o faci şi tu. – Nu are logică ce spui.
Sigur, numai tu ai logică. În meseria mea, când clientul tău e omorât, nu dă bine dacă te retragi.
Trebuie să plec la L.A. Poate ar trebui să te muţi acolo. Ştiu, îmi pare rău. Şi mie. Ştii… Când am fost arestat ca suspect,
ai minţit că am fost cu tine în pat. Aş vrea să discutăm despre asta.
Nu eram în pat, ci în biroul meu. Deci, nu aveam nevoie de un alibi fals. Nu era fals, la autopsie au descoperit
că acel Krauss era mort de vreo patru ore. Nu puteam să contest asta. Da… Am putea fi domnul şi doamna
“Thin Man”. Nu…
Astăzi, nu! Vino încoace! – Prietenul lui Larry…
– Văd că ţii minte. Nu ştiu unde e. La tine am venit, Angel.
Ţi se pare cunoscut ce-ţi spun? Sunt detectiv particular şi lucrez pentr dna Miriam Nicholls… Vrea să ştie cu ce se ocupă soţul ei
în L.A. A aflat că aici se numeşte Larry Victor
şi are altă nevastă. Ţii minte cine ţi-a zis asta?
Se numea Paul Krauss, parcă. – Ce vrei?
– Ce voia Paul Krauss? Te-a sunat aici! La o parte! Acum putem să stăm de vorbă. Despre ce? Despre tine. Vreau la baie… domnule! Sigur…
Urmeazî-mă. Trebuie să-mi iau medicamentul.
Te rog! Gata! Ce voia Krauss?
Bani? Era un pervers.
Făceam tot ce-i plăcea lui. Nu!
Nu ştiu nimic. – Cred că ştiu s-o folosesc.
– Nu, te rog! Îţi spun, îţi spun… Ce voia Krauss? E aşa cum ai spus. Aflase că Larry mai avea o soţie. Şi că tu şi Larry o storceaţi de 2.000
de dolari pe lună. – Cât va cerut să tacă?
– Voia jumătate. Jumătate din tot. Las-o! Era destul de lacom.
Cu jumătate din sumă cumpăra multe droguri, aşa că i-ai dat
întâlnire departe de motelul lui şi… Ai o armă pentru protecţie… dar nu cred că ai folosit-o. Ai tras doar ca să vezi dacă ştii
să umbi cu ea… după care ai aşteptat. L-ai omorât cu un singr glonţ. după care te-ai dus să-i spui lui Larry. I-ai dat o armă din care se trăseseră
două gloanţe. – Larry, l-a omorât.
– Nu, Larry nici măcar nu era acolo. Dacă ar fi fost, ar fi ştiut
că a fost omorât cu n singr glonţ. Larry a încercat să-ţi ofere
un alibi grozav. Un tip pe care Krauss l-a sunat din maşină. Un coleg de meserie. Şi-a schimbat vocea… dar nu ştia că toate apelurile
trec prin centrala Bell.Pentru Dumnezeu, Marlowe!E o afacere pe cinste şi ai şi tu
o parte din ea.
Bine… Bine… De ce m-a ales pe mine? Ţi-a văzut fotografia în ziar. Eh, Marlowe…
Tocmai te-ai însurat! E în camera 209. Puteţi s-o săltaţi pe loc Ce-i asta? L-am găsit la Angel.
De aia era atât de complicat. Paul Krauss şi Lola au fost împuşcaţi
cu un pistol de calibrul 25. Ar fi trebuit să fie vorba
de aceiaşi armă, dar nu a fost. Pot să-ţi explic cum a fost,
dacă te interesează. M-ar fi interesat,
dacă mai era cazul meu. – L-au luat “sus”?
– Da. Cazul este rezolvat şi cei de sus de el. Larry Victor a sunat de dimineaţă
şi a mărturisit cele trei crime. Krauss, Lola şi Manny Lipshultz, pe care i-a omorât
înainte de a-i arunca maşina în ocean. Aţi găsit maşina? Dar cadavrul? Încă nu. E posibil să fie în maşină. Da, şi Cassius Clay
ar putea să-l bată pe Sony Liston. E pasărea Lolei? Da. – Crezi că o să vorbească?
– Nimeni nu-l vrea. Încă nu avem fonduri pentru papagali. Am ceva pentru tine. Hei, nu-mi mai necăji papagalul! Muffy…
Noapte în care s-a înecat mama ei. Ce-ai aflat, isteţule? Dacă dl Blackstone era aici,
ai fi fost mort! De câtă vreme lucrezi pentru el? De 31 de ani. Faci parte din familie… Miss Latigazo în 1955 Cred că ai avut destule de făcut. Da, de când era mică făcea prostii. Băutură, jocuri, droguri… Mi-a luat mult timp s-o aduc
pe calea cea bună. Am dus-o şi la un doctor, în Elveţia. Aveau o expreisie pentru ea… Obsedată? Au încercat de toate, dar nimic n-a mers. Până l-a cunoscut pe Charles. Exact, dragostea.
Ăla e un escroc… Dar Muffy nu ştie. Sau dacă ştie, nu-i pasă. Nici lui Blackstone nu-i pasă. A adunat-o de pe străzi şi a dus-o
în Poodle Springs, unde e în siguranţă. Dar a fost prea târziu
ca să o mai ajute pe mama ei. Ce s-a întâmplat în noapte în care
s-a înecat? Ce vrei, isteţule? Să-l văd pe şeful tău. L-ai găsut pe Nicholls,
dar dacă eu aş fi în locul tău, aş pleca mai departe. Charles chiar a făcut-o. A mărturisit toate crimele posibile, după care i-au găsit maşina în ocean,
în dimineaţa asta. Îmi pare rău.
Muffy o să aibă o zi proastă. Pe de altă parte, ar putea fi în México,
aşteptând să-i crească barba. Tot aia e. Da… Tu n-ai casă? Dnă Nicholls! Laura mi-a spus unde te găsesc. Ai bătut atâta drum… Ce-i cu ăştia? Ai 5.000 de dolari.
Ca să-l găseşti pe soţul meu. Nu vreau banii ăştia.
Nu vrea nici cazul ăsta. Ştii ceva despre Charles,
dar nu vrei să-mi spui. Aş vrea să beau ceva.
O vodcă, dacă ai. Am văzut o femeie care spală scările. Da… Dar plouă! Ce să zic?
E curat… când e curat. Ce-i asta? O fotografie de-a ta,
făcută acum opt ani, lângă Morgă. Cum a ajuns la tine? Ei bine… O comparam cu asta. Da, tu eşti. – Era la Lola Faithful.
– Lola Faithful? Îl voia pe Charles. Nu, îl şantaja. – A încercat să-l şantajeze.
– Paul Krauss ţi-a spus asta? – I-a văzut împreună într-o cârciumă.
– S-a înşelat. Era vorba doar de afaceri. Tu te înşeli, dle Marlowe.
Ţi-o spun sigur. Ei bine…
Nici poliţia nu crede asta. Deci, ce crezi că ştiu eu? Vrei să-ţi bei vodca? Am remarcat că porţi mereu… haine cu mâneci lungi. Ca să uiţi… Le port pentru că mi-e frig. Dacă nu e prea târziu,
aş vrea să-mi retrag oferta. Dna Dubrovsky? Aţi putea să-mi faceţi un serviciu? Va veni o maşină să mă ia,
peste vreo oră… Un Cadillac negru. Salut, Eddy. Văd că Muffy n-a pierdut timpul. Vii cu noi. Pe dracu’!
Cum o să mă întorc acasă? Bine, bine… Bună ziua, dnă Nicholls. Fiica mea mi-a spus că ai acuzat-o
de ceva foarte grav. – Sunt minciuni…
– Muffy! Lasă-l în seama mea. Marlowe… fiica mea e bolnavă. Moartea mamei ei a afectat-o grav. – În noaptea aia şi-a tăiat venele.
– Da. Era un copil perfect.
Liniştită, timidă… Am citit toate astea în ziar. În noaptea aia s-a schimbat. Şi a ajuns aşa? Nu prea cred. Am datat fotografia, ghidat de faptul
că avea încheieturile curate. De aia te-ai speriat. A fost făcută înaintea acesteia. Dacă judecătorul ar fi ştiut
ce făcea Muffy în serile de sâmbătă, n-ar fi achitat-o niciodată. – Nu vrei să asculţi un sfat bun, dle Marlowe.
– A fost rău cu mine. – Ce ţi-a făcut mama ta, Muffy?
– A încercat să mi-l fure pe Charles. – Voia să-mi strice viaţa!
– Toţi voiau acelaşi lucru, nu-i aşa? Da. – Şi Manny Lipschultz.
– Da. Spunea numai minciuni despre Charles. Zicea că Charles juca
şi că nu îşi plătea datoriile. Acum Charles o să vadă cât de mult
îl iubesc. – Şi Lola Faithful.
– Da! Muffy nu mai spune nimic. Totul se poate aranja. Charles mă iubeşte.
O să-ţi spună. De ce nu-l găsiţi? E mort, Muffy. Maşina lui s-a prăbuşit în ocean. – Nu se va mai întoarce.
– Nu! ˇNu! Nu! ˇNu! Ce-ai făcut? A omorât doi oameni, fără să o mai punem
la socoteală pe mama ei. Nu pot să tac. Iar nu pot s-o las
să se ducă la fund pentr asta. L-aţi ucis pe iubitul meu! Voi toţi! N-am fost atent. O jumătate de secundă. Am întârziat o jumătate de secundă. Da şi nu. Uşurel!
Nu ai ce face. Dar el? J.D.! Asta-i pentru pisica Lolei. Blackstone a avut grijă de mine,
mai bine decât l-am protejat eu pe el. Acum ce-o să faci, Eddy? Martlowe, noi doi nu avem ce împărţi. Facem ce putem. Eu fac curăţenie după ai mei,
tu, după ai tăi. Ai mei? Parker… Faci parte din familie, nu? Îmi daţi pălăria, domnule? Mulţumesc.
Nu cred că voi sta prea mult. Philip… Întră, Philip.
Laura va fi fericită să te vadă. Am încercat pe P.J. să iasă la lumină… Dar ştii cum e el.
Telefoane, etc… Scuză-mă dar trebuie să mă ocup
de formalităţi. Rodney! PROPIETATE FEDERALĂ
A NU SE MUTA PISCINA Dle Parker! Sunt Philip Marlowe. Soţul Laura? N-ar trebui să fiţi gazda petrecerii? Ai spus bine “ar trebui”.
Cine dracu’ sunt să-mi vadă colecţia mea? Nu i-am invitat eu, aşa că de-aia înot. Când ai de făcut ceva care nu-ţi place, apa te destinde… îţi intri în formă. Probabil. Vin şi eu în piscină, sau discutăm afară. E un an bun… Nu crezi? Ba da, dar nu s-a încheiat încă. Nerecunoscătorule! – Ţi-am dăruit o casă.
– I-aţi dăruit-o Laurei, în Poodle Springs. Şi ţie… Ce ai împotriva Poodle Springs?
E doar un orăşel din deşert. Doar că e cel mai aproape de Nevada. şi îi poţi muta frontiera,
fiindcă acolo jocurile nu sunt ilegale. Să muţi Poodle Springs? Da, schimbi demarcaţia de frontieră. Poodle Springs, Nevada.
E legal? Da, dacă preşedintele e de acord. Philip, tpate părţile implicate trebuie să primească ceva în schimb. Şi preşedintele ce vrea? Statul California. Data trecută
a pierdut acolo alegerile la mustaţă. Oamenii din Poodle Springs au votat în masă cu republicanii.
Data viitoare vor vota în statul Nevada. Unde se obţin venituri mari
de pe urma cazinourilor. Şi California ce primeşte? Muzeul de Artă Modernă P.J. Parker. Deci, Poodle Springs e o mină de aur. Tu duci acolo investitori, iar ei îţi oferă o parte din milioanele
lui Blackstone. Clayton nu e partenerul meu. – Nu pe hârtie, dar sunteţi parteneri.
– Suntem asociaţi. Ca “Barnum & Baily”. Suntem prieteni vechi
şi mă bucur să văd că-i merge bine. Momentan, nu-i merge prea bine. Acum o oră, când am plecat de la el,
avea un glonţ în inimă. Muffy l-a omorât, apoi Eddy García
a împuşcat-o pe Muffy, în momentul în care se pregătea
să mă împuşte şi pe mine. Înţeleg… Mai ştie cineva de toate astea? Încă nu.
Pot să dau un telefon? Philip, ai o soţie frumoasă,
care te iubeşte, şi perspectiva unei vieţi prospere.
În seara asta în familia Blackstone s-a petrecut o tragedie.
Nu lăsa să-ţi afecteze şi familia ta. Şi pe a ta.
De asta nu pomeneşti. Nu pricepi, nu-i aşa? Mâine voi pleca să mă întâlnesc
din nou cu preşedintele. – După asta, vom da totul publicităţii.
– Mâine va afla totul din ziare. Ziarele nu vor afla nimic, nu mâine.
Mă sprijini, Philip? Îţi cer asta în calitate de tată. Am încurcat-o de-a binelea. M-a găsit. Mă duc să mă îmbrac… Mă întâlnesc cu musafirii. Mi-a plăcut discuţia noastră. Philip? Bună, iubito. Speram să vii. Mi-a fost dor de tine. Asta am avut în gând. Ce ţi-a spus tatăl tău? Că eşti bărbatul ideal pentru mine. Şi că eşti un tip inteligent. Ţi-a spus că am fost la familia Blackstone? Nu.
Trebuie să vorbim despre Blackstone? Da. Ştiai că tatăl tău controlează
afacerile lui Blackstone? E problema lor de afaceri. Da, nişte afaceri murdare. Noi doi n.ar trebui să fim târâţi
în mizeria asta. Mizerie?
Ce fel de cuvânt e ăsta? Un cuvânt… Iubitule, eşti dulce, curajos, şi te iubesc. Doar că pari să vezi cum e lumea
din jurul tău. Nu există bani “curaţi”.
Înainte să pui t mâna pe ei, cineva a făcut o măgărie pentru ei.
Nu-ţi plac banii familiei mele, dar ai luat bani de la Manny Lipschultz. Apoi vii acasă, la o piscină cu apă
la 30 de grade şi vodcă de 40 de grade. Poţi să-mi explici? Poate atunci când voi fi mai odihnit. Trebuie să plec acum. Cred că nu snt inteligent
în sensul de care pomenea tatăl tău. O să ne mai vedem, Philip? Depinde de tine. Ştii unde mă găseşti. Noapte bună, dnă Marlowe. Cine a murit? Am crezut că te-ai dus la înmormântare. Părea o maşină de la pompe funebre. Cadillac-ul acela negru?
Nu, n-am fost la nici o înmormântare. Noapte bună.
Încearcă să dormi.Am primit chiar acum ştiri
despre o dublă crimă în familia Blackstone.
Clayton Blackstone şi fiica lui Miriam
Nicholls au fost ucişi într-un schimb de focuri.
Locotenentul Arnie Burns,
de la poliţia din Los Angeles
a sosit la locul crimei, în urma unor
informaţii dintr-o sursă pe care n-a dezvăluit-o.
Această tragedie de familie…Bună dimineaţa. Marlowe… Sărmana Muffy… Scuză-mă. Philip Marlowe… Regret, dar nu mă ocup de divorţuri. În regulă. Vrei să divorţezi? Nu. Ce i-ai spus lui tăticu’? Că mă retrag. Şi ce-a spus? Că sunt lucrri pe care n mi le-a spus
niciodată şi nici nu mi le spune. Şi că puteam să nimeresc mai bine. O iau ca pe n compliment. Aş avea nevoie de o slujbă. Salariul e mic. Mă mulţumesc să muncesc din dragoste. Deci, care e locul me? KENNEDY, AZI, ÎN DALLAS. – Am terminat pe ziua de azi.
– Serios? Serios. Să mergem, colega.

You may also like...

5 Responses

  1. elanul elanul says:

    Nu are sonor .

  2. Valentin Matei says:

    Alooo sonorul vă rog 🙏

  3. Daniela Boancas says:

    Și eu am sonor!

  4. Nanu Gal says:

    De ce mata postezi filme fara sonor???

  5. lin aura says:

    CU MULT RESPECT vreau sa va atrag atentia ca ESTE NEVOIE DE O BUNA TRADUCEREA…
    DOUA CUVINTE CU ACEEASI RADACINA AU INTELESURI DIFERITE SI CHIAR ANTAGONICE/ **EXCLUSIV NU VREA SA SPUNA ACELASI LUCRU CU EXCLUS** …. VA ROG MULT SA FIM ATENTI IMPREUNA LA NUANTE… MERCI MULT PENTRU FILM…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *